Blajul "Mica Roma"

Prima atestare documentara referitoare la Blaj dateaza din 1252, an in care contele Herbord a cumparat domeniul "de la intalnirea Tarnavelor", domeniu denumit in continuare "villa Herbordi". In 1313, fiul lui Herbord, Blasius, a devenit stapan al mosiei respective. Denumirea Blajului provine de la numele acestui Blasius. De-a lungul timpului, Blajul a fost mentionat in limba latina ca "villa Blasii", iar mai apoi - in traducere maghiara - ca "Balázsfalva" (satul lui Blasiu), respectiv in germana sub forma "Blasendorf". La inceput, populatia localitatii a fost redusa, fiind alcatuita la 1650, anul primului recensamant, din membrii celor 20 de familii de randasi ai curtii nobiliare. Dezvoltarea orasului a survenit odata cu mutarea aici a resedintei Episcopiei Greco-Catolice, fapt care a adus cu sine infiintarea unor renumite institutii de invatamant, precum scolile Blajului, Biblioteca Arhidiecezana (cea mai mare biblioteca romaneasca din Transilvania) etc. La 19 mai 1737, Blajului i-a fost conferit statutul de oras. In anul 1754, prin eforturile episcopului Petru Pavel Aaron, la Blaj si-a deschis portile prima scoala publica cu limba de predare romana. Acest fapt l-a facut pe Ion Heliade Radulescu sa spuna: "aici a rasarit soarele romanilor". O inscriptie cu acest citat este montata pe cladirea in care a functionat scoala de obste. In anul 1790, populatia Blajului a ajuns la 1.000 de locuitori. La 1835, numarul de locuitori se ridica la 1.300. Dezvoltarea invatamantului si a comertului, precum si construirea caii ferate, au determinat o crestere substantiala a populatiei Blajului, care avea sa insumeze 2.338 locuitori la 1900 si 9.036 locuitori la 1941. Interzicerea Bisericii Romane Unite cu Roma de catre autoritatile comuniste, in octombrie 1948, a insemnat o grea lovitura pentru Blaj, deoarece intreaga elita intelectuala concentrata in Blaj a fost arestata si dispersata. Academia Teologica Greco-Catolica a fost inchisa, iar Biblioteca Centrala din Blaj a fost distrusa. O mare parte a cartilor a fost aruncata in raul Tarnava. Capelele institutelor de invatamant din Blaj au fost transformate in sali de sport. Corpul profesoral greco-catolic a fost imprastiat prin inchisorile comuniste. La recensamantul din 1956, în Blaj au fost consemnate 8.711 persoane, fapt explicabil prin deportari.